Imagistica

 1.Pentru ce este indicata imagistica prin rezonanţă magnetică ?

Imagistica prin rezonanţă magnetică este indicată pentru:

-regiunea cefalică- IRM poate detecta tumori, anevrisme, sîngerări la nivel cerebral, leziuni nervoase şi alte afecţiuni, ca şi cele cauzate de accident vascular cerebral; IRM poate, de asemenea, detecta afecţiuni ale nervului optic şi globului ocular, ale urechilor şi nervului auditiv.

- regiunea toracică- IRM poate vizualiza cordul, valvele cardiace şi vasele coronare; poate stabili dacă plămînii sau inima sunt afectate; de asemenea poate fi folosită pentru diagnosticarea cancerului de sîn sau pulmonar.

- vasele sanguine- IRM poate fi folosită pentru vizualizarea vaselor de sînge şi a circulaţiei sângelui prin vase, în acest caz purtînd numele de angiografie prin rezonanţă magnetică; poate depista afecţiuni ale venelor sau arterelor, ca anevrisme vasculare, un cheag la nivel vascular sau ruptura parţială a peretelui vascular; uneori se foloseşte substanţa de contrast pentru vizualizarea mai clară a vaselor sanguine.

- regiunea abdominală şi pelvină- IRM poate depista diferite afectări ale organelor abdominale ca: ficat, vezica biliară, pancreas, rinichi şi vezica urinară; se foloseşte pentru depistarea tumorilor, sângerărilor, infecţiilor şi diferitelor obstacole; la femei, se pot vizualiza uterul şi ovarele; la bărbaţi se poate vizualiza prostata.

- oasele şi articulaţiile- IRM poate evidenţia afectări ale sistemului osos sau articular, ca artrite, afectări ale articulaţiei temporomandibulare, probleme ale măduvei osoase, tumori osoase, afectări ale cartilajului, rupturi de ligamente sau tendoane sau infecţii; IRM poate afirma cu precizie dacă un os este rupt sau nu, atunci cînd radiografia este neclară; IRM se foloseşte cel mai frecvent pentru depistarea afecţiunilor osoase sau articulare.

- coloana vertebrală- IMR poate vizualiza discurile şi nervii coloanei vertebrale, putînd diagnostica afecţiuni ca stenoza de canal vertebral, herniere discală sau tumori de coloană vertebrală.

2. Ce se investighează prin ecografie ?

-ficatul(dimensiune şi formă, parenchim, vasele intrahepatice, leziuni focale- chiste, abcese, tumori, traumatisme, parazitoze, colecţii lichidiene perihepatice);

-vezicula şi căile biliare (dimensiune, perete, conţinut, calculi, dilatarea canalelor biliare);

-pancreasul(atingeri difuze, leziuni focale- chiste, abcese, tumori, calcificari);

-splina (dimensiuni, leziuni focale difuze, traumatisme);

-rinichi (dimensiune, formă, atingeri parenchimatoase, leziuni focale, uropatia, colecţii lichidiene perirenale);

-uretere şi vezica (obstrucţii, paraziţi, tumori, infecţii, diverticuli,calculi);

-cavitatea peritoneală şi căile digestive (colecţii lichidiene,intraperitoneale, obstrucţii, invaginaţii, stenoza pilorică);

-retroperitoneal (dimensiune, anevrismul aortei, tromboza venei cave inferioare);

-torace;

-pelvisul;

-evoluţia sarcinei;

-tiroida;

-sînul;

-aparatul cardiovascular.

3.Substante de contrast.

Structurile corpului uman care au densităţi apropiate nu pot fi diferenţiate între ele.

Pentru a putea fi vizualizate se folosesc substanţele de contrast.

Substanţele de contrast folosite, au:

-Contrast negativ, care apar transparente (negre) pe radiografie-aerul;

-Contreast pozitiv, care apar opace (albe) pe radiografie; Ex: substanţe pe bază de iod solubile,

sulfatul de bariu;

-Dublu contrast: asociere între bariu şi aer.

4.Efectele nedorite ale radioterapiei.

Acestea sunt cauzate de atingerea celulelor sănătoase. Reacțiile precoce sunt reversibile în cateva săptămâni: radiodermita acută(roșeața cutanată, depilare), hipoplazie medulară (distrugere a celulelor sangvine ale maduvei osoase). Reacții tardive, care se produc uneori dupa mai mulți ani, sunt mai greu reversibile:

radiodermita cronică( piele fină, uscată, cuperoasă), fibroza pulmonară (invadare a plămânilor de țesut fibros), întârziere a creșterii la copil, apariția altor cancere, tulburări genitale(menopauza precoce, sterilitate), anomalii ale gameților mai mult sau mai puțin transmisibile urmașilor.

Prevenirea, de eficacitate sigură dar partială, se bazează pe precauțiile tehnice: doza de radiație și volumul corporal iradiat să fie cele mai mici posibile, diminuarea dozelor de administrat pe sedință și cresterea, în schimb, a numărului de sedințe.