Tema si viziunea
despre lume “Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”
Lucian Blaga, poet,dramaturg si filosof s-a remarcat in
literature romana prin opera sa modernista. Ca orice mare scriitor a deposit
curente literare fiind deopotriva traditional si modern. Cel mai metaforic si
mitic poet national marturisea “nascocesc motive mitice la fiecare pas, fiindca
fara o gandire mitica nu ia fiinta…nicio poezie.Modernismul sau si
originalitatea au starnit entuziasm inca din 1919 cand a aparut primul sau
volum “Poemele luminii” titlul volumului este metaforizat lumina insemnand la
Blaga cunoastere.Poeziile din acest volum investigheaza universal interior,
poemele fiind “ale luminii| deci “ale vietii”.
“Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” deschide volumul
poemele luminii si are rol de program literar realizat insa cu elemente poetice
fiind “o antalogie nascuta din setea de absolut expresionista.”Refuzul
cunoasterii si conservarea tainelor, din iubire pentru ele, sunt exprimate
intr-un aferism publicat in volumul”Pietre pentru templul meu”:cateodata
datoria noastra in fata unui adevarat mister nu este sa-l lamurim, ci sa-l adancim asa de
mult incat sa-l prefacem intr-un mister si mai mare.”Poezia face parte din
seria artelor poetice moderne din perioada interbelica alaturi de “Flori de
Mucigai, Testament si Joc Secund.Eu nu strivesc corola de minuni a lumii este o
arta poetica deoarece autorul isi exprima crezul liric si viziuna asupra lumii.
Tema poeziei este
cunoasterea privita sub aspectul celor doua component paradisiaca si
luciferica.Fiind o arta poetica moderna, interesul autorului este deplasat de
tehnica poetica la relatia poet lume si poet creatie.Titlul sustine tema
poeziei si este o metafora revelatorie, ce sugereaza cunoasterea luciferica.Pronumele
personal “eu” asezat orgolios in deschiderea acestei poezii corespunde
tendintelor moderniste si expresioniste ale operei care adduce in fata
cititorilor o exacerbare a eului si o atitudine protectoare fata de misterele
lumii.Verbul la forma negativa “nu strivesc” exprima refuzul cunoasterii de tip rational “corola de minuni a lumii”
este o imagine a perfectiunii, a absolutului prin dieea de cerc, de
intreg.Cuvantul “corola” sugereaza deschidere, frumusete, gingasie si
concentreaza prin semnificatii posibile toate misterele lumii.Titlul este
reluat in primul vers al poeziei si accentueaza opozitia dintre cele doua
tipuri de cunoastere.Tema este dublata de motivul luminii, emblem operei
literare scrisa de Lucian Blaga ce sugereaza cunoasterea.Lumnia apare sub doua
forme “lumina mea”, cunoasterea poetica, cea de tip intuitiv si “lumina
altora”, cea de tip rational.Prima sporeste taina lumii prin iubirea fata de
mistere iar cea de a doua destrama vraja universului “lumina latora sugruma
vraja nepatrunsului ascuns, dar eu, eu cu lumina mea sporesc a lumii taina.”
Elementele de structura si compozitie sunt relevante pentru
tema si viziuna despre lume.Poemul este alcatuit din 20 de versuri libere cu
masura inegala care prin ritmul interior redau ideile si frenezia
sentimentelor.Elementele recurente in text sunt misterul si motivul luminii
care implica principiul contrar, intunericul, discursul liric fiind structurat
in jurul acestor idei.
Din punct de vedere compositional , remarcam o constructie
pe doua planuri:lumina artistului si lumina omului ce redau opozitia dintre
luciferic si paradisiac.
Prima secventa ofera o definitie a creatiei.Eul liric devine
centrul universului, subiectivitatea fiind evidentiata prin pronumele “eu”, o
marca a adresarii directe, ceea ce face ca textul “sa fie un monolog adresat.
Verbele la forma negativa “nu strivesc, nu ucid” exprima
atitudinea poetica fata de tainele lumii, refuzul cunoasgterii paradisiace.
Mintea este un simbol al conceptualizarii care distruge misterul. Minunile
corolei sunt descrise prin 4 metafore simbol care se refera la temele creatiei
Blagiene “in flori, in ochi, pe buze ori morimnte”.Florile simbolizeaza
viata,copilaria, efemeritatea dar si frumosul, “ochii” reprezinta cunoasterea,
“buzele” sunt un simbol pentru iubire dar si pentru logos iar mormintele
simbolizeaza moartea, eternitatea, intoarcerea la origini si mineralizarea.
Repetarea putin modificata a versului la finalul poeziei produce un effect
acumulativ ce are rolul de a spori misterul.
Trecerea la secventa a doua se face prin adverbul “dar” care
realizeaza antiteza dintre “lumina mea, lumina altora”. Cele 2 tipuri de
cunoastere sunt redate prin asocierea elementelor si a verbelor suggestive
aflate in opozitie:lumina mea “sporeste a lumii taina/nu micsoreaza ci
tremuratoare/mareste si mai tare taina noptii” in timp ce lumina altora sugruma
vraja nepatrunsului ascuns.Raportul de opozitie se realizeaza grammatical prin
alternarea pronominala:ey-altii si prin conjunctia adversativa “dar”.Comparatia
ampla cu lumina lunii are un rol puternic plasticizant.Albul razelor sugereaza
puritate iar taina noptii adanceste necunoscutul.
Secventa a treia se alfa in relatie de opozitie cu cea de a
doua si de simetrie cu prima reluand ideile acesteia si amplificandu-le.Dorinta
de potentare a misteurlui este atat un act de cunoastere cat si unul de iubire
“caci eu iubesc/ si flori si ochi si buze si morminte.”
Lexicul se construieste in campuri semantice si viziuni
poetice revelatorii:”tainele”, “vraja”.Eul poetic este bine evidentiat in acest
manifest literar.Ocupa locul de subiect fiind sustinut ideatic de predicat “eu
nu strivesc”, “eu iubesc”, se repeta “eu” de
4 ori sau apare prin formulari adjectivale ce indica posesia “lumina
mea”, “ochii mei”, “calea mea”.Verbele la prezent plaseaza eul liric intr-o
relatie diferita cu lumea si folosirea lor sugereaza faptul ca ceea ce comunica
este un adevar general valabil, un prezent
etern.
Prezenta marcilor eului liric si forumularea discursului definesc lirismul de tip subiectiv.La nivel stilistic
organizarea ideilor poetice se face în jurul unei imagini realizate prin
comparaţia amplă a elementului abstract, de ordin spiritual, cu un aspect al
lumii materiale, termen concret, de un puternic imagism.Blaga foloseşte un şir
de metafore: corolă de minuni, flori, ochi, buze, morminte, lumina altora,
luminea mea etc. pentru a reda concepţia sa despre cunoaştere şi
creaţie.Cuvântul-cheie, taină, este redat metaforic prin vraja nepătrunsului
ascuns, adâncimi de întuneric, sfânt mister, întunecata zare, nenţelesuri şi
mai mari, taina.
Consider ca tema cunoasterii si viziunea expreisonista
asupra lumii se reflecta in mod original in poezia “Eu nu strivesc corola de
minuni a lumii de Lucian Blaga, in primul rand prin optiunea poetului pentru
versul liber si mai ales pentru lipsa elementelor de prozodie clasica care
demonstreaza conceptia sa, conform careia lipsa elementelor de prozodie clasica
permite exprimarea fluxului ideilor si a intensitatii sentimentelor.Eu nu
strivesc corola de minuni a lumii este o arta poetica moderna pentru ca
interesul autorului este deplasat de la principiile tehnici poetice restranse
la enumerearea metaforelor care sugereaza temele creatiei sale si la
exemplificarea unor elemente de expresivitate specifice, metafora revelatorie,
comparatia simpla, versul liber, la relatia poet lume si poet creatie. Creatia
este un mijlocitor intre constiinta individuala si lume.Sentimentul poetic este
acela de contopire cu misterele universal, cu esenta lumii.Actul poetic transfigureaza misterul, nu il reduce.
Misterul reprezentand esentialul
poeziei.
Comentarii
Trimiteți un comentariu