Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga - Poezia modernistă și expresionistă - Comentariu Bac

 

Tema si viziunea despre lume “Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”

 

 

Lucian Blaga, poet,dramaturg si filosof s-a remarcat in literature romana prin opera sa modernista. Ca orice mare scriitor a deposit curente literare fiind deopotriva traditional si modern. Cel mai metaforic si mitic poet national marturisea “nascocesc motive mitice la fiecare pas, fiindca fara o gandire mitica nu ia fiinta…nicio poezie.Modernismul sau si originalitatea au starnit entuziasm inca din 1919 cand a aparut primul sau volum “Poemele luminii” titlul volumului este metaforizat lumina insemnand la Blaga cunoastere.Poeziile din acest volum investigheaza universal interior, poemele fiind “ale luminii| deci “ale vietii”.

“Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” deschide volumul poemele luminii si are rol de program literar realizat insa cu elemente poetice fiind “o antalogie nascuta din setea de absolut expresionista.”Refuzul cunoasterii si conservarea tainelor, din iubire pentru ele, sunt exprimate intr-un aferism publicat in volumul”Pietre pentru templul meu”:cateodata datoria noastra in fata unui adevarat mister  nu este sa-l lamurim, ci sa-l adancim asa de mult incat sa-l prefacem intr-un mister si mai mare.”Poezia face parte din seria artelor poetice moderne din perioada interbelica alaturi de “Flori de Mucigai, Testament si Joc Secund.Eu nu strivesc corola de minuni a lumii este o arta poetica deoarece autorul isi exprima crezul liric si viziuna asupra lumii.

Tema poeziei este  cunoasterea privita sub aspectul celor doua component paradisiaca si luciferica.Fiind o arta poetica moderna, interesul autorului este deplasat de tehnica poetica la relatia poet lume si poet creatie.Titlul sustine tema poeziei si este o metafora revelatorie, ce sugereaza cunoasterea luciferica.Pronumele personal “eu” asezat orgolios in deschiderea acestei poezii corespunde tendintelor moderniste si expresioniste ale operei care adduce in fata cititorilor o exacerbare a eului si o atitudine protectoare fata de misterele lumii.Verbul la forma negativa “nu strivesc” exprima refuzul cunoasterii  de tip rational “corola de minuni a lumii” este o imagine a perfectiunii, a absolutului prin dieea de cerc, de intreg.Cuvantul “corola” sugereaza deschidere, frumusete, gingasie si concentreaza prin semnificatii posibile toate misterele lumii.Titlul este reluat in primul vers al poeziei si accentueaza opozitia dintre cele doua tipuri de cunoastere.Tema este dublata de motivul luminii, emblem operei literare scrisa de Lucian Blaga ce sugereaza cunoasterea.Lumnia apare sub doua forme “lumina mea”, cunoasterea poetica, cea de tip intuitiv si “lumina altora”, cea de tip rational.Prima sporeste taina lumii prin iubirea fata de mistere iar cea de a doua destrama vraja universului “lumina latora sugruma vraja nepatrunsului ascuns, dar eu, eu cu lumina mea sporesc a lumii taina.”

Elementele de structura si compozitie sunt relevante pentru tema si viziuna despre lume.Poemul este alcatuit din 20 de versuri libere cu masura inegala care prin ritmul interior redau ideile si frenezia sentimentelor.Elementele recurente in text sunt misterul si motivul luminii care implica principiul contrar, intunericul, discursul liric fiind structurat in jurul acestor idei.

Din punct de vedere compositional , remarcam o constructie pe doua planuri:lumina artistului si lumina omului ce redau opozitia dintre luciferic si paradisiac.

Prima secventa ofera o definitie a creatiei.Eul liric devine centrul universului, subiectivitatea fiind evidentiata prin pronumele “eu”, o marca a adresarii directe, ceea ce face ca textul “sa fie un monolog adresat.

Verbele la forma negativa “nu strivesc, nu ucid” exprima atitudinea poetica fata de tainele lumii, refuzul cunoasgterii paradisiace. Mintea este un simbol al conceptualizarii care distruge misterul. Minunile corolei sunt descrise prin 4 metafore simbol care se refera la temele creatiei Blagiene “in flori, in ochi, pe buze ori morimnte”.Florile simbolizeaza viata,copilaria, efemeritatea dar si frumosul, “ochii” reprezinta cunoasterea, “buzele” sunt un simbol pentru iubire dar si pentru logos iar mormintele simbolizeaza moartea, eternitatea, intoarcerea la origini si mineralizarea. Repetarea putin modificata a versului la finalul poeziei produce un effect acumulativ ce are rolul de a spori misterul.

Trecerea la secventa a doua se face prin adverbul “dar” care realizeaza antiteza dintre “lumina mea, lumina altora”. Cele 2 tipuri de cunoastere sunt redate prin asocierea elementelor si a verbelor suggestive aflate in opozitie:lumina mea “sporeste a lumii taina/nu micsoreaza ci tremuratoare/mareste si mai tare taina noptii” in timp ce lumina altora sugruma vraja nepatrunsului ascuns.Raportul de opozitie se realizeaza grammatical prin alternarea pronominala:ey-altii si prin conjunctia adversativa “dar”.Comparatia ampla cu lumina lunii are un rol puternic plasticizant.Albul razelor sugereaza puritate iar taina noptii adanceste necunoscutul.

Secventa a treia se alfa in relatie de opozitie cu cea de a doua si de simetrie cu prima reluand ideile acesteia si amplificandu-le.Dorinta de potentare a misteurlui este atat un act de cunoastere cat si unul de iubire “caci eu iubesc/ si flori si ochi si buze si morminte.”

Lexicul se construieste in campuri semantice si viziuni poetice revelatorii:”tainele”, “vraja”.Eul poetic este bine evidentiat in acest manifest literar.Ocupa locul de subiect fiind sustinut ideatic de predicat “eu nu strivesc”, “eu iubesc”, se repeta “eu” de  4 ori sau apare prin formulari adjectivale ce indica posesia “lumina mea”, “ochii mei”, “calea mea”.Verbele la prezent plaseaza eul liric intr-o relatie diferita cu lumea si folosirea lor sugereaza faptul ca ceea ce comunica este un adevar general valabil, un prezent  etern.
Prezenta marcilor eului liric si forumularea discursului definesc  lirismul de tip subiectiv.La nivel stilistic organizarea ideilor poetice se face în jurul unei imagini realizate prin comparaţia amplă a elementului abstract, de ordin spiritual, cu un aspect al lumii materiale, termen concret, de un puternic imagism.Blaga foloseşte un şir de metafore: corolă de minuni, flori, ochi, buze, morminte, lumina altora, luminea mea etc. pentru a reda concepţia sa despre cunoaştere şi creaţie.Cuvântul-cheie, taină, este redat metaforic prin vraja nepătrunsului ascuns, adâncimi de întuneric, sfânt mister, întunecata zare, nenţelesuri şi mai mari, taina.

Consider ca tema cunoasterii si viziunea expreisonista asupra lumii se reflecta in mod original in poezia “Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga, in primul rand prin optiunea poetului pentru versul liber si mai ales pentru lipsa elementelor de prozodie clasica care demonstreaza conceptia sa, conform careia lipsa elementelor de prozodie clasica permite exprimarea fluxului ideilor si a intensitatii sentimentelor.Eu nu strivesc corola de minuni a lumii este o arta poetica moderna pentru ca interesul autorului este deplasat de la principiile tehnici poetice restranse la enumerearea metaforelor care sugereaza temele creatiei sale si la exemplificarea unor elemente de expresivitate specifice, metafora revelatorie, comparatia simpla, versul liber, la relatia poet lume si poet creatie. Creatia este un mijlocitor intre constiinta individuala si lume.Sentimentul poetic este acela de contopire cu misterele universal, cu esenta lumii.Actul poetic  transfigureaza misterul, nu il reduce. Misterul  reprezentand esentialul poeziei.